You are currently browsing the monthly archive for ianuarie, 2008.
Preşedintele UDMR, Markó Béla anunţă că Uniunea sprijină reducerea drastică a taxei de primă înmatriculare. După câteva ore pe prima pagină a cotidianului Adevărul, alături de o imensă poză, apare ştirea conform căreia una din agenţiile din subordinea Ministerului Mediului condus de Korodi Attila, a cumpărat o vilă de lux la Craiova.
Partea întunecată a tranzacţiei este luminată de prefectul de Dolj care spune: „eu nu aş fi dat atâţia bani pe acest imobil”, citează Adevărul.
Referitor la coincidenţa declaraţiei lui Markó Béla şi apariţia articolului îmi vine în minte o altă întâmplare. Înainte de referendumul pentru demiterea preşedintelui Băsescu, conducătorii UDMR şi ai PD au purtat discuţii. UDMR nu a trecut de partea democraţilor iar preşedintele Băsescu l-a suspendat imediat pe ministrul Nagy Zsolt.
Dar repet: sunt sigur ca este vorba de simple coincidenţe…
După numirea mea în funcţie la ANT, colegii mei de la comunicare au cerut o fotografie pe care să o postăm pe siteul instituţiei. Am ales 2 fotografii, pe care „comunicatorii” au considerat a fi prea neoficiale, şi au recomandat să nu le publicăm. Oare unde este limita, de care un politician nu poate trece?
Iată fotografiile propuse de mine:
Citez din declaraţia preşedintelui Traian Băsescu de ieri: „presa relatează despre bătrâni care sunt luaţi şi încarceraţi, în timp ce miniştrii nici măcar nu pot să apară în faţa unui procuror, să dea explicaţii sau să li se ia o declaraţie”.
Felicitări domnului preşedinte cum reuşeşte din nou să câştige simpatia opiniei publice şi în acelaşi timp îi denigrează pe politicieni, care nici aşa nu sunt foarte agreaţi de public. După părerea mea însă de data aceasta comparaţia dânsului este puţin forţată. Oare este vorba despre faptul că bătrânii săraci, oropsiţi de soartă sunt încarceraţi în timp ce politicienii nenorociţi trăiesc fericiţi în libertate? Ori justiţia să se ocupe de bătrânii delincvenţi doar după ce politicienii ajung după gratii? Dacă ne luăm după logica domnului preşedinte, ajungem la concluzia că până ce Bin Laden este liber, toţi ceilalţi trebuie lăsaţi în pace. Este vorba despre culpabilitate comună, deci, este suficient să spunem despre cineva că e politician ca acesta să ajungă după gratii?
Aşa arată justiţia pe malul Dâmboviţei…
Întinerire şi profesionalizare – sunt principiile care stau la baza nominalizării candidaţilor UDMR pentru alegerile locale. După părerea mea punctul fierbinte al procesului va fi constituit de argumentele pro şi contra organizării alegerilor interne. Convingerea mea este că, în 2008, interesul Uniunii este abandonarea alegerilor interne, adică renunţarea la obiceiul de a nominaliza candidaţii în urma alegerilor interne nemijlocite şi secrete, la care au drept de vot nu numai membrii UDMR, ci toţi membrii comunităţii maghiare din România..
De ce este o temă spinoasă?
Din nefericire, în România politicienii populişti se bucură de popularitate crescândă, bineînţeles aceia care cultivă acest gen de politică în mod elegant. Scopul este să convingem alegătorii că noi nu suntem din categoria politicienilor „urâţi”, corupţi, noi cunoaştem aşteptările şi problemele omului comun, ştim să ne identificăm cu acestea, doar suntem şi noi ca ei. Am putut observa că în 2004 o asemenea retorică a dus la câştigarea alegerilor parlamentare şi prezidenţiale.
Şi nouă, maghiarilor din România ni se întâmplă destul de des să fim nevoiţi ca în anumite teme să ne confruntăm cu idei populiste, cum ar fi şi chestiunea alegerilor interne.
Nu neg, se poate construi extrem de uşor argumentarea pentru alegerile interne, doar sună bine ideea că nu conducătorii partidelor decid cine şi ce loc ocupă pe liste, ci cerem părerea membrilor comunităţii care astfel vor avea încredere sporită în candidaţi, iar la alegerile „adevărate” îi vor vota. UDMR a aplicat acest sistem în perioada 1996 – 2004 în marea majoritate a Ţinutului Secuiesc , precum şi în alte câteva regiuni. UDMR aplică de 8 ani sistemul de vot despre care în România se discută abia de câteva luni şi al cărui esenţă este că electoratul votează persoana, nu lista.
Populismul a apărut şi în discuţia privitoare la alegerile uninominale. Nici un partid n-a avut curajul să afirme că noul sistem nu rezolvă nimic, cunoscând faptul că alegătorii sprijină sistemul uninominal. În adâncul inimii cunoaştem cu toţii că rezultatul nu va fi curăţenia sistemului politic că, mai degrabă parlamentul se va umple de manelişti, cântăreţi de muzică populară, fotbalişti şi vedete OTV.
Problema alegerilor interne este delicată, deoarece în cazul în care Uniunea renunţă la acest obicei, se va declanşa scandalul. Următoarele titluri vor putea fi citite în ziare: „UDMR îşi întoarce capul de la comunitatea maghiară”, „UDMR se transformă în partid politic”, „Au început excluderile în UDMR”, „Grupuri de interese în administraţia publică locală”, etc., etc. Se pot imagina numeroase alte variante, doar ştim că fantezia politicienilor este întrecută doar de fantezia ziariştilor.
Dezavantajul alegerilor interne
În 1996, 2000 şi 2004 premergător alegerilor locale şi parlamentare UDMR a aplicat sistemul alegerilor interne, astfel că există deja o experienţă pe care ne putem baza când analizăm avantajele şi dezavantajele acestei instituţii.
Cheltuieli inutile
În cazul majorităţii partidelor candidaţii ştiu din timp care este suma care asigură un loc eligibil pe liste, respectiv care este suma ce se plăteşte în casieria partidului pentru finanţarea campaniei electorale. În cazul UDMR-ului nu funcţionează aşa, deoarece mare parte a cheltuielilor pentru campanie provine din bugetul central iar candidaţii cheltuiesc sumele proprii în vederea finanţării campaniei pentru alegerile interne. În cazul în care miza este un loc de parlamentar ori fotoliul de primar, aceste cheltuieli sunt uriaşe. Astfel că aceşti candidaţi îşi cheltuie banii cu mult înainte de „adevărata” campanie, iar când începe campania propriu-zisă, fiecare caută în casieria partidului.
Neglijarea profesionalismului
Am putut observa în mai multe cazuri că în urma alegerilor interne ajung în consiliile locale doctori, preoţi, actori, deoarece ei sunt cei mai cunoscuţi oameni într-o comunitate. Cu siguranţă cu toţii sunt oameni valoroşi, dar în munca din consiliile locale sunt indispensabile cunoştinţele economice şi juridice. Nu pot fi toţi membri în comisia pentru educaţie sau pentru cultură, cineva trebuie să conducă şi comisia juridică şi comisia financiară, cineva trebuie să ştie să alcătuiască un buget, cineva trebuie să aibă experienţă în pregătirea şi derularea proiectelor în valoare de multe miliarde.
Rezultatele se pot distorsiona foarte uşor
Să nu existe nici o confuzie, aici nu mă gândesc la fraude electorale, având în vedere faptul că de mai multe ori am participat ca observator la alegerile interne, în ziua alegerilor am cutreierat câte un judeţ, iar cu ocazia vizitelor în secţiile de votare n-am constatat nici o neregulă.
În ideea exemplificării distorsionării rezultatelor voi arăta un caz concret. În 2004, în judeţul Cluj, am concurat pentru două locuri de parlamentar cu Kónya-Hamar Sándor, Máthé András, Mátis Jenő, Vekov Károly, ceea ce înseamnă că pentru ca votul să fie valabil exprimat era obligatoriu ca alegătorul să bifeze două nume. În multe comune candidaţii aflaţi în prezent în funcţie (Kónya-Hamar Sándor şi Máthé András) au primit câteva sute de voturi fiecare, în timp ce ceilalţi trei nu au acumulat mai mult de zece voturi împreună. E de înţeles că pe mine nu mă cunosc în comunele din judeţul Cluj, deoarece activitatea mea nu se desfăşoară în acest judeţ. Vekov şi Mátis însă ocupă diverse funcţii în viaţa publică de mulţi ani în această regiune. Nu este adevărat că în acele comune campanie au făcut doar Kónya şi Máthé. Explicaţia rezultatului se ascunde în faptul că o parte din electoratul UDMR se duce la vot, însă la faţa locului constată că nu cunoaşte nici un candidat, motiv pentru care bineînţeles se interesează cu cine trebuie să voteze. Normal că nu este lipsit de importanţă de la cine primeşte răspunsul…
Candidaţi şi staff-uri de campania în pragul epuizării
Din punctul de vedere al tehnicii de campanie în cazul candidaţilor din capul listei se desfăşoară o campanie extrem de complexă. Se investesc resurse umane şi materiale considerabile, care au ca rezultat epuizarea staff-urilor de campanie cu câteva săptămâni înainte de campania electorală propriu-zisă, în condiţiile în care efortul adevărat abia urmează.
Câştigătorii alegerilor interne se relaxează
Este caracteristic în primul rând în cazul alegerilor locale faptul că o parte din acei candidaţi care sunt siguri de fotoliile lor, nu mai participă în campanie. Problema este că tocmai aceia care se află în capul listelor, care sunt cei mai populari candidaţi, dau dovadă de relaxare, ştiind că fotoliul lor este asigurat şi în cazul în care organizaţia obţine un rezultat mai slab, ceea ce conduce la o lipsă aproape totală din campania electorală.
Legătura candidaţilor cu organizaţia are de suferit
Sunt convins că UDMR poate lucra eficient în cazul în care pregătirea şi luarea deciziilor se desfăşoară în mod democratic, dar execuţia acestora este obligatorie pentru toţi. Candidaţii câştigători la alegerile interne uită adesea că au ajuns în funcţie cu sprijinul UDMR. Argumentul lor este că ei au fost aleşi de POPOR, iar organizaţia poate fi recunoscătoare că au acceptat sarcina. În multe cazuri ei nu susţin punctul de vedere al Uniunii, astfel nu se obţine numărul de voturi necesar susţinerii unor iniţiative.
De ce este nevoie de schimbare tocmai în 2008?
UDMR nu poate privi fără reacţie că o formaţiune politică maghiară o concurează la alegeri. Reacţia nu se poate rezuma doar la modificarea strategiei de campanie, este nevoie şi de modificări structurale. O asemenea schimbare ar fi renunţarea la alegerile interne. În viaţa publică şi în cea politică trebuie să ştii să te adaptezi la situaţia actuală. Dacă o strategie era câştigătoare acum 4, 8 sau 12 ani, nu există siguranţa că va fi viabilă şi acum.
În cazul organizaţiilor, structurilor care formează Uniunea Civică Maghiară (UCM) am putut observa că democraţia lipseşte cu desăvârşire. Cel care gândeşte altfel este exclus sau pus pe linie moartă. Conform unor informaţii, aceştia au demarat căutarea candidaţilor pentru alegerile locale. Ei nu vorbesc despre alegeri interne, dar cred că listele electorale vor fi trimise pentru validare la Budapesta şi la Bucureşti.
Voi prezenta un posibil scenariu: UDMR anunţă alegerile interne la care, în numele deschiderii vor participa şi susţinători ai UCM, şi normal, că o parte din ei vor ajunge pe poziţii eligibile pe liste. Astfel, în urma rezultatelor la alegerile locale, atât UDMR cât şi UCM vor avea reprezentanţi în consiliu. A doua zi după alegeri candidaţii „din cealaltă tabără” de pe listele Uniunii trec în UCM, fapt ce duce la pierderea majorităţii UDMR în consiliu. Toate acestea în numele deschiderii şi democraţiei.
Soluţia
Rezolvarea o văd într-o soluţie de compromis. Ideea de bază este că UDMR trebuie să ia în considerare părerea membrilor comunităţii maghiare, deci trebuie să recurgă la soluţia alegerilor interne dar, în acelaşi timp, trebuie să evite posibila capcană prezentată mai devreme.
Soluţia este deci nominalizarea organelor locale şi judeţene ale UDMR prin alegeri interne. Astfel, dacă lista pentru alegerea consiliului comunal este alcătuită de un organ local al UDMR, membrii acestui organ sunt aleşi prin alegeri interne. Aşadar, dacă electoratul alege membrii acelui organ al UDMR care alcătuieşte lista, putem aplica alegerile interne, ceea ce ne apără şi împotriva eventualului şiretlic al UCM.
Se pune întrebarea ce se întâmplă dacă reprezentanţii „celuilalt” partid politic maghiar câştigă alegerile interne organizate de UDMR şi astfel vor avea majoritatea în organele UDMR. Părerea mea este că nu există nici-o problemă, pentru că dacă într-o localitate conducătorii UDMR nu au fost suficient de puternici pentru a câştiga încrederea comunităţii, nu vor putea face mare lucru nici în consiliul local.
Nu îmi plac conferinţele de presă. Nu sunt de acord cu uzanţa conform căreia: „dacă e marţi, e conferinţă de presă”. Persoana se prezintă în faţa ziariştilor când are ceva de spus. În caz contrar politicianul riscă să fie antipatizat mai mult decât merită.
Conferinţa de presă de azi a avut o parte pozitivă şi una negativă. Partea pozitivă este că Markó Béla mi-a solicitat să ne întâlnim împreună cu reprezentanţii mass media. Asta înseamnă mai mult interes, vor veni mai mulţi ziarişti ca de obicei. Partea negativă derivă din cea pozitivă: având în vedere faptul că este prezentă şi o persoană mai importantă (adică eu sunt prezent la conferinţa de presă a persoanei respective:)) mass media nu este interesată de ce spun eu.
Îmi vine în minte o întâmplare hazlie. Cu ani în urmă, în Ungaria, am participat la o conferinţă de presă la care erau prezenţi: Markó Béla, preşedintele UDMR, Medgyesi Péter, prim ministru al Ungarie pe acea vreme, Újhelyi István, preşedintele organizaţiei de tineret al Partidului Socialist din Ungaria şi Eu, în calitate de preşedinte al Conferinţei Tineretului Maghiar din România. După ce au terminat Markó şi Medgyesi, am urmat eu şi Újhelyi István, care împreună am vorbit cca. 2 minute, timp în care toate cele 20 de camere au fost dezasamblate, iar în sală au rămas doar jurnaliştii care nu au reuşit să iasă pe uşă într-un timp atât de scurt.
Iată şi soluţia: persoana să fie prim ministru sau preşedintele UDMR, astfel interesul mass mediei va fi garantat.
În perioada sărbătorilor am gătit împreună cu soţia o grămadă de bunătăţi. În fotografiile de mai jos veţi vedea ce trebuie să mâncaţi pentru a vă îngrăşa 4 kilograme în 4 zile.
antreu nr. 1, platou rece
antreu nr. 2, ouă umplute
pâine de casă
broccoli gratinat a la Kovács
ceafă de porc în cuptor
ciuperci pane
pizza în formă de inimă
tort de castane
salată de fructe
masa de Crăciun
Deci, dacă adunăm cele afişate mai sus, ajungem repede la un surplus de 4 kilograme
Primul început a avut loc în luna mai 2006, când mi-am lansat siteul personal în limba maghiară (www.kovacspeter.ro). Odată cu numirea mea ca preşedinte în rang de secretar de stat la Autoritatea Naţională pentru Tineret (www.e-tineret.ro) am decis să-mi inaugurez blogul şi în limba română.
Nu sunt obsedat de politică, deci nu scriu exclusiv despre problemele legate de munca mea. Comentez „tot ce mişcă” în jurul meu. Să vedem, ce va ieşi…
